luminii, căldurii ș.a.) face posibilă întreaga viață de pe Pământ, de exemplu prin fotosinteză, iar prin intermediul căldurii și clima favorabilă.
Soarele este compus numai din gaz, mare parte hidrogen (71%), heliu (27%), alte 2% fiind în mare parte carbon, azot și oxigen.
În miezul Soarelui (aproximativ 25% din rază spre interior) condițiile sunt extreme. Temperatura este de 15.6 milione Kelvin și presiunea este de 250 miliarde atmosfere.
Suprafața Soarelui, numită și fotosferă, are o temperatură de aproximativ 5800 K.
Petele solare sunt regiuni "reci", de doar 3800 K (apar întunecate doar în comparație cu regiunile învecinate). Ele pot să fie foarte întinse, ajungând până la 50,000 km în diametru.
O regiune îngustă numită cromosferă se întinde deasupra fotosferei.
Regiunea extrem de rarefiată de deasupra cromosferei, numită coroană, se întinde pe milioane de kilometri în spațiu însă este vizibilă doar în timpul eclipselor.
Câmpul magnetic al Soarelui este foarte puternic (după standardele terestre). Magnetosfera sa (cunoscută și ca heliosferă) se întinde mult dincolo de Pluto.
Radiația solară este radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de undă din întregul spectru al undelor electromagnetice.
Ciclul solar - la fiecare 11 ani Soarele atinge un maximum al activității sale când poate emite pe zi 2-3 CME (ejecții coronale de masă-particule încărcate electric, electroni și protoni, emise continuu de Soare în spațiu). Această emisie de particule elementare a primit numele de vânt solar.
Vântul solar și particulele de energie mult mai înaltă emise de activitatea solară pot avea efecte dramatice pe Pământ trecând de la scurgeri de energie la interferențe radio sau la frumoasa aurora boreală (Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termenul a fost folosit inițial de Galileo Galilei În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, după James Cook, o referință directă la faptul că apare în sud).
Cercetătorii avertizează că urmează ca Soarele să intre în următoarea perioadă de maxim, generând cantități imense de ejecții coronale de masă, care au o viteză apropiată de cea a luminii și pot ajunge aproape de Pământ în câteva zeci de minute sau în câteva ore.
În mod normal câmpul magnetic al pământului ne protejează de aceste ejecții, deviindu-le și împiedicându-le să ajungă în jurul Pământului.
Recent s-a observat o slăbire a magnetosferei, ceea ce lasă suprafața deschisă la un flux imens de radiații solare.
Dacă acest câmp magnetic a slăbit, datorită inversării lui, susțin unii cercetători, particulele solare vor pătrunde în atmosferă creând nitrați care vor distruge și vor sfâșia stratul de ozon, ceea ce va permite să pătrundă un număr mare de radiații UV , ducând la creșterea ratei cancerului.
Furtuna solară produce o întrerupere a magnetosferei, fără de al cărei ajutor unda de șoc a particulelor va lovi sateliții de pe orbită distrugându-le circuitele electronice, ceea ce va duce la căderea telecomunicațiilor.
Când magnetosfera e lovită de ejecțiile coronale de masă, se generează curenți electrici pe sol care, vor genera fluctuații de energie și scurtcircuitarea transformatoarelor provocând pene de curent, iar când ejecțiile coronale de masă sunt prinse în magnetosferă dau naștere aurorelor boreale. Vor mai fi afectate GPS-urile avioanelor, undele radio, radar, sistemele bancare, cele din spitale, iar conform unor teorii se vor produce și cutremure de pământ etc.
Directorul NASA avertizează că furtunile solare pot produce furtuni pe Pământ și că acestea se vor intensifica.
Alte date despre soare:
Ø distanța față de Terra 1,496Ś108 km (8,31 minute lumină);
Ø viteză 217 km/s pe orbită în jurul centrului galaxiei, 20 km/s relativ la viteza medie a stelelor învecinate;
Ø diametru mediu 1,392Ś106 km (109 ori diametrul Pământului);
Ø circumferință 4,373Ś106 km (342 ori diametrul Pământului);
Ø volum 1,41Ś1018 km³ (1 300 000 ori mai mult decât Pământul);
Ø masă 1,9891Ś1030 kg (332 950 ori mai mult decât Pământul);
Ø temperatura coroanei 5 MK ;
Ø radiația medie 2,009Ś107 W m-2 sr-1 ;
Ø caracteristicile rotației: înclinarea 7,25° (față de elipsă); 67,23° (față de planul galaxiei);
Ø perioada de rotație la Ecuator 25,3800 zile (25 z9h 7m 13s) ;
Ø viteza de rotație la Ecuator 7.174 km/h.
Evenimente solare 2013:
Ø explozii solare - câteva dintre exploziile solare care au avut loc anul acesta: 4-6 ianuarie, 9 -15 ianuarie, 24, 31 ianuarie, 1, 7, 9, 12, 13, 17, 20, 21, 22, 26, 28 februarie, 1 martie, 5, 6 martie, 12, 13, 15, 16, 17, 19, 20, 22 martie, 10 aprilie, 11 aprilie (cea mai puternică explozie solară din perioada ianuarie-aprilie 2013), 14, 21, 24, 25-26 aprilie, 27 aprilie, 29, 30 aprilie, 1, 3, 4, 8, 10, 12, 13-15 mai, 17 - 29 mai, 31 mai, 3-4 iunie, 1 iunie, 6 -12 iunie etc;
Ø furtuni solare: 19, 20, 23 ianuarie , 6, 13 martie - furtunile solare nu au fost îndreptate direct către Pământ, 15, 17, 20, 22 martie,11, 13, 19, 21, 24, 25, 26 aprilie, 10 mai,13-15 mai (furtună de clasa X3.2 pe o scară, în ordine crescătoare: A, B, C, M, X, mega furtună), 2, 18 mai, 19 mai - clasa M, 20 mai-clasa M1.7, 22 mai, 23 mai - clasa M5, 24 mai (furtună solară de intensitate mică), 25 mai - clasa C, 29 mai (furtuna nu a fost îndreptată direct cărte Pământ), 1 iunie, 5 iunie - clasa, C2, 6 iunie - clasa M1.3, 7 iunie - Clasa M 5.9, 9 iunie - clasa M5.9 - furtuna solară nu a fost îndreptată direct cărte Pământ), 17, 10, 11 iunie etc;
Ø aurore boreale, polare, australe - anul acesta au avut loc numeroare aurore printre care : 3 ianuarie – Suedia, 8 ianuarie – Finlanda, 18 ianuarie – Norvegia, 23 ianuarie – Rusia, 25 ianuarie – Islanda, 26 ianuarie – Alaska, 13 februarie - Suedia, 21 februarie - Zona Arctică, 16 martie - Canada, 17 martie – Alaska, 18 martie - Finlanda, 20 martie – Alaska, 26 mai - Norvegia, 29 mai - Norvegia, 30 mai - Canada, 31 mai - Alaska, SUA, Norvegia 31 mai, 2 iunie - SUA, Tasmania, 1 iunie - Aurora Australis, SUA, 3 iunie - Canada, Norvegia, 3,4 iunie - SUA , 5 iunie - SUA, 6 iunie - Norvegia, SUA, 7 iunie - Antarctica, Australia, SUA, 8 iunie - Canada, Islanda, SUA, 9 iunie - Suedia 9 iunie - Norvegia, 9 iunie - Canada, 10 iunie - Canada, Coreea, 11 iunie - Islanda, SUA, Finlanda, Norvegia, 12 iunie - Islanda, SUA, 13 iunie etc;
Ø nori iridiscenți – fenomenul are loc atunci când picaturile de apă de dimensiuni uniforme se grupează într-un nor. Acești nori „curbează” lumina în cadrul unui fenomen de difracție, aceasta fiind separată pe mai multe lungimi de undă (culori). De aceea, efectul vizual este similar cu cel al curcubeului. Anul acesta s-au format nori iridiscenți în Oklahoma – 27 martie 2013;
Ø eclipsa solară: 10 mai 2013 în Australia, eclipsă inelară de Soare este cea de-a X-a din secolul al XXI-lea;
E
Ø haloul solar - este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Apare din cauza reflexiei sau refracției luminii în cristale de gheață care sunt prezente la nori de mare altitudine. Anul acesta a avut loc în: 14 mai SUA (New Jersey, New York, Pennsylvania), 31 mai Mount Ashland - SUA, 7 iunie Antarctica etc;
Ø 8 iunie 2013 - Luna Noua. Luna se află direct între Pământ și Soare și nu este vizibilă de pe Pământ. Această fază are loc la 15:56 ora Romaniei;
Ø 13 iunie 2013 Venus la periheliu, Planeta Venus ajunge la cel mai apropiat punct față de Soare la ora 14:00;
Ø 19 iunie 2013 - conjuncția Jupiter-Soare la ora 17:00;
Ø 21 iunie 2013 solstițiul de vară - este momentul care marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului. Aceasta este prima zi de vară (solstițiul de vară), în emisfera nordică și prima zi de iarnă (solstițiul de iarnă), în emisfera sudică.
MĂSURI DE PROTECȚIE CONTRA RADIAȚIILOR ULTRA VIOLETE
Radiațiile ultra violete pot provoca ,,arsuri solare,, iar radiațiile UVA cauzează îmbătrânirea prematură a pielii și dereglări ale sistemului imunitar, ambele tipuri cresc riscul apariției cancerului de piele de aceea este necesar să ne protejăm împotriva lor prin mai multe metode:
Ø evitați expunerea excesivă la soare la orele de varf, de obicei între 11.00 și 16.00;în cazul în care nu este posibil să vă adăpostiți de soare, luați o umbreluță și purtați ochelari de soare;
Ø ochelarii de soare - asigurați-vă că perechea de ochelari pe care o purtați este polarizată și că razele UV nu vor penetra prin ei;
Ø umbrela - există umbrele care protejează împotriva radiațiilor UV și asigură un minim de confort atunci când mergeți prin arșiță;
Ø hainele - purtați haine cât mai deschise la culoare, care să nu atragă căldura, din materiale cât mai subțiri și ușoare, care să nu permită corpului să transpire și care au scris pe etichetă UPF, ceea ce înseamnă factor de protecție împotriva ultravioletelor;
Ø evitați expunerea directă la soare a bebelușilor și a copiilor mici;
Ø folosiți produse de protecție contra radiațiilor UVB și UVA;
Ø consumați lichide și fructe.
Haideți să avem grijă de sănătatea noastră!
Sursă de inspirație : NASA (Little SDO, Camilla SDO, Space Weather, NASA SDO), Observatorul Astronomic ,,Amiral Vasile Urseanu”, site-ul UE, Astronomia, Centrul European al Consumatorilor România, Wikipedia.
