15 MAI - ZIUA INTERNAȚIONALĂ DE ACȚIUNE PENTRU CLIMĂ
l cărei obiectiv este: “realizarea stabilizării concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient, care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producția alimentară să nu fie amenințată, iar dezvoltarea economică să se poată desfășura într-o manieră durabilă.”
În țara noastră a fost aprobată Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice în perioada 2013-2020, strategie care ținând cont de politica Uniunii Europene abordează două părți distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naționale asumate și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
Clima este definită ca o mediere a stărilor de vreme pe o perioadă de timp de ordinul a câtorva luni până la mii sau milioane de ani.
15 Mai - denumită Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă - a luat naștere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru care ne afectează la nivel global.
Prin schimbări climatice se înțelege modificări pe termen lung ale temperaturii, precipitații, vânt și alte aspecte ale climei terestre.
Schimbările climatice reprezintă o actualitate: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor crește.
Ele sunt resimțite în întreaga lume, iar amploarea și rapiditatea lor sunt din ce în ce mai evidente.
Cauze și impactul schimbărilor climatice la nivel mondial
Poluarea ( Wikipedia) - reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
Defrișările masive duc la dereglarea echilibrului climatic. Numeroase defrișări s-au înregistrat în județele: Argeș, Cluj, Harghita, Suceava, iar la nivel mondial în: Asia, Australia și SUA unde au avut loc mai multe incendii care au distrus pădurile;
Ø Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiației reflectate de aceasta, care, în condițiile prezenței unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiației va fi reflectată înapoi spre suprafață.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.
Cele mai importante gaze cu efect de seră (GES) sunt:
- dioxidul de carbon (CO2) - concentrația de CO2 din atmosfera Terrei a depășit un prag istoric, după cum susține Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) ;
- metanul (CH4);
- halocarburile (rezultate din activitățile umane);
- protoxidul de azot (N2O);
- ozonul (O3);
- vaporii de apă (H2O), aerosoli, etc.
Ø Anomalii climatice 2013 - trecerea de la iarnă la vară sau de la rece la cald și de la cald la rece, caniculă și frig extrem - în Australia temperaturile din ianuarie 2013 au atins +53 de grade Ceslius. Fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească și fenomene extreme, de exemplu Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia și China au fost lovite anul aceasta de grave furtuni de zăpadă. În Japonia și Irlanda de Nord stratul de zăpadă a atins dimensiuni record de peste 5, 30 m în unele locuri. Alte furtuni de zăpadă înregistrate în 2013 au mai avut loc în: Canada, Bulgaria, Israel etc;
Ø Creșterea temperaturii la nivel global - Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) susține că 2012 a fost al 10-lea cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie de 14,45 grade Celsius, mai mult a fost al 36-lea an consecutiv în care s-a depășit temperatura medie a secolului trecut, de 13,89 grade Celsius.
În Europa cele mai mari creșteri de temperatură se înregistrează în zona sudică a continentului, iar în România Bucureștiul și sudul țării sunt cele mai afectate zone de schimbările climatice din întreaga Europă, conform Agenției Europene de Mediu;
Ø Topirea calotei glaciare - a atins un nivel record, permițând vegetației să se extindă până în zona Arctică. Calota glaciară din Groenlanda, gheața plutitoare din regiunea Arctică și mulți ghețari din întreaga Europă se topesc, stratul de zăpadă a scăzut, iar permafrostul se topește permițând degajarea dioxidului de carbon și al metanului din sol, ceea ce afectează ecosistemele din regiune, dar și mediul uman;
Ø Creșterea nivelului mărilor și al oceanelor - cu aproximativ 20 cm în secolul XX, potrivit unui raport al oamenilor de știință americani de la National Climate Assessment and Development Advisory Committee, publicat recent. ;
Ø Intensificarea dezastrelor naturale - (inundații, cicloane, uragane, taifunuri, tornade etc) de la un an la altul atât ca număr cât și ca intensitate și se vor mai intensifica;
Ø Incendii de vegetație – anul acesta au avut loc aproximativ 12 incendii în:Asia, America, Australia ;
Ø Seceta – de anul trecut va afecta culturile din anul acesta. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundațiile și seceta au provocat, în ultimii ani, creșterea costurilor pagubelor pe întreg teritoriul Europei, dar și la nivel mondial;
Ø Tendință spre deșertificare - în sudul țării;
Ø Foamete, lipsa apei potabile și greve - în Coreea de Nord oamenii sunt atât de săraci încât își mănâncă proprii copii, iar în America de Sud milioane de oameni sunt dependenți de băncile de alimente.
Lipsa apei potabile își face simțită prezența în special în țările aflate în curs de dezvoltare și în Orientul Mijlociu.
Din cauza scumpirii prețului alimentelor și a măsurilor de austeritate au avut loc numeroase proteste la nivel mondial;
Ø Boli și decese – la nivel mondial au avut loc numeroase decese din cauza căldurii și a frigului extrem, dar și numeroase boli datorită faptului că shimbările climatice favorizează înmulțirea căpușei xodes ricinus spre nord și fac ca unele zone ale Europei să fie favorabile țânțarilor și muștelor;
Ø Multe studii au măsurat schimbări pe scară largă în caracteristicile plantelor și animalelor. De exemplu, plantele înfloresc mai devreme în cursul anului, în timp ce fitoplanctonul și zooplanctonul de apă dulce apar, de asemenea, mai devreme. Alte animale și plante migrează spre nord sau în zonele înalte pe măsură ce habitatele lor se încălzesc. Deoarece rata de migrare a multor specii este insuficientă pentru a ține pasul cu viteza schimbărilor climatice, acestea ar putea fi în viitor împinse spre extincție-conform Agenției Europene de Mediu;
Ø Marea Barieră de Corali din Australia este afectată de schimbările climatice
Măsuri de combatere a schimbărilor climatice
Ø Să economisim energia prin izolarea caselor, înlocuirea aparaturii electrice care consumă mult cu alta mai puțin consumatoare;
Ø Să reciclăm, putem colecta selectiv deșeurile, să refolosim ceea ce se poate refolosi și să reducem cantitatea de deșeuri;
Ø În locul autoturismului personal putem folosi mijloacele de transport în comun;
Ø Să plantăm copaci.
Haideți să ne îngrijim planeta și să nu mai distrugem echilibrul climatic!
Sursă de inspirație: NASA, ONU, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), Agenția Europeană de Mediu, Agenția Germană de Meteorologie, Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, Greenpeace, reperverde, Wikipedia.
