România conduce în topul abandonului scolar din UE, desi media europeană scade constant
15,5%.
La nivel de ansamblu, în ultimul deceniu, blocul comunitar a cunoscut o evoluție pozitivă, indicatorul scăzând constant de la 11% în anul 2015. Cu toate acestea, decalajele dintre statele membre rămân extrem de pronunțate.
Extremele Uniunii Europene: De la performanța Croației, la blocajul din țara noastră
Statisticile arată o discrepanță majoră în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au abandonat sistemul de învățământ și formare profesională:
Cele mai mici rate de abandon: Sunt înregistrate în Croația (2,1%), Grecia, Irlanda și Polonia, unde ponderea este de maximum 4%.
Cele mai mari rate de abandon: După România (15,5%), pe următoarele poziții negative se situează Germania (13,1%) și Spania (12,8%).
Deși există 17 țări care au atins deja obiectivul european pentru 2030 (o rată sub 9%), ritmul de scădere diferă considerabil. În ultimul deceniu, cele mai mari reduceri ale abandonului școlar au fost bifate în Malta (-7,7 puncte procentuale), Portugalia (-7,4 pp) și Spania (-7,2 pp). În polul opus, șapte state europene au înregistrat creșteri ale acestui indicator, printre care se numără Cipru, Germania și Austria. De menționat că România ocupă a doua poziție în UE la capitolul celei mai mari scăderi a numărului de turiști, conform acelorași date Eurostat.
Analiza pe sexe arată că, la nivel european, fenomenul părăsirii timpurii a școlii este mai răspândit în rândul populației masculine. În 2025, rata de abandon a fost de 10,6% la băieți, comparativ cu 7,5% la fete (o diferență de 3,1 puncte procentuale).
Băieții abandonează studiile într-o proporție mai mare în aproape toate statele membre, excepțiile fiind reprezentate doar de România și Bulgaria. Cele mai mari decalaje în defavoarea tinerilor de sex masculin se observă în Spania (6,4 pp), Letonia (5,7 pp), Malta (5,5 pp) și Slovenia (5,2 pp), în timp ce în Cehia diferența este aproape insesizabilă (0,2 pp).
Impactul direct asupra pieței muncii
Lipsa studiilor se traduce direct în dificultăți majore de integrare profesională pentru tinerii din categoria 18-24 de ani care părăsesc timpuriu școala:
-46,2% dintre aceștia erau angajați în anul 2025.
-30,8% nu aveau un loc de muncă, dar își doreau să lucreze.
-23,1% se aflau în afara pieței muncii, neavând un loc de muncă și nici dorința de a se angaja.
Raportat la întreaga masă de tineri europeni din această grupă de vârstă (18-24 de ani), structura arată astfel: 4,2% reprezintă angajați care au abandonat școala, 2,8% sunt șomeri activi din aceeași categorie, iar 2,1% sunt inactivi.
Locul de rezidență joacă un rol crucial în ecuația abandonului școlar. Mediul urban oferă o stabilitate mai mare, în timp ce zonele rurale rămân vulnerabile:
Marile orașe: Înregistrează cea mai mică rată a abandonului, respectiv 8%, o valoare care se situează deja sub obiectivul UE pentru 2030.
Orașele mici și suburbiile: Prezintă o rată de 10,1%.
Mediul rural: Înregistrează o medie de 9,6% la nivel european.
