Învătati mai întâi o meserie, apoi intrati în politică!
simbolică pentru comunitatea academică a Politehnicii timișorene, fosta cantină studențească unde, în urmă cu șapte decenii, avea loc prima revoltă studențească din România comunistă.
Evenimentul, moderat de jurnalistul Răzvan Moței, a reunit un număr mare de studenți și tineri interesați de dialogul direct cu fostul șef al statului. Întrebările adresate au depășit zona strict politică și au reflectat preocupări autentice legate de rolul generației tinere într-o societate aflată într-o continuă transformare: de la implicarea în politică și criza de încredere în clasa politică, până la direcția europeană a României și provocările democratice actuale.
În intervenția sa, Traian Băsescu a vorbit despre începuturile democrației românești de după 1989 și despre dificultățile unei societăți care încerca să înțeleagă și să adopte valorile occidentale fără un model clar de urmat. „Generația mea a avut responsabilitatea integrării României în NATO și în Uniunea Europeană. A fost un proces dificil, dar care a schimbat fundamental direcția țării”, a afirmat fostul președinte, subliniind că marile transformări produse în ultimele decenii sunt ireversibile.
Unul dintre cele mai importante momente ale întâlnirii a fost dialogul direct cu studenții, care au adresat întrebări despre apropierea tinerilor de politică, despre credibilitatea liderilor politici și despre posibilitatea unei implicări autentice în viața publică.
Răspunsurile au deschis o discuție sinceră despre nevoia de competență și responsabilitate în politică. Traian Băsescu le-a transmis tinerilor că implicarea civică și politică trebuie construită pe educație, experiență profesională și independență personală, nu pe oportunism sau interese de moment: „Recomandarea mea pentru studenți este să nu vă duceți în politică până când nu ați învățat o meserie, până nu v-ați asigurat o carieră. Nu vă bazați pe politică pentru a face carieră. Politicianul liber este cel care are o meserie. Eu am”.
Dincolo de temele politice abordate, întâlnirea a evidențiat interesul real al noii generații pentru dialog și participare publică. Numărul mare al celor prezenți, diversitatea întrebărilor și deschiderea dezbaterii au confirmat faptul că tinerii caută nu doar răspunsuri, ci și repere și motive de încredere într-un context social și politic tot mai complex.
În finalul întâlnirii, discuția a glisat spre provocările stringente ale momentului: reașezarea ordinii geopolitice globale, volatilitatea politicii externe românești și iminența unei crize majore de finanțare în absența instalării rapide a unui nou cabinet guvernamental. Fostul șef al statului a concluzionat că actuala criză de leadership nu este un fenomen izolat, ci o realitate profundă care afectează întreaga clasă politică europeană.
