Industria transporturilor rutiere are pierderi de 2,41 miliarde Euro cauzate de neaderarea României la Schengen
La 16 ani de la aderarea României la Uniunea Europeana sunt inacceptabile cozile de zeci de kilometri de camioane la frontierele UE, care blocheaza activitatea
transportatorilor rutieri români și genereaza poluare, 25% - 30% timp de munca pierdut pentru conducatorii auto români și întârzieri în livrarea marfurilor catre
clienți, afectând lanțurile logistice, procesele de producție și aprovizionarea orașelor și ducând la creșterea costurilor pentru transportatorii rutieri și
consumatorii finali.
UNTRR solicita autoritaților române și europene sa intensifice eforturile pentru intrarea României în spațiul european Schengen în 2023, precum și masuri urgente de susținere a competitivitații transportatorilor rutieri români în UE.
IMPACTUL NEADERĂRII LA SCHENGEN DIN PERSPECTIVA TRANSPORTULUI RUTIER DE MARFĂ
1. Pierderi directe - timp pierdut în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria
În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfa, intrari/ieșiri
România (exclusiv tranzit).
Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variaza între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel,
camioanele de marfa staționeaza forțat 23,5 milioane ore/an. Timpul înseamna bani.
Pierderile directe ale transportatorilor rutieri români cauzate de neaderarea României la Schengen se ridica la 2,41 miliarde Euro, reprezentând pierderile potențiale de venituri și costurile actuale ale transportatorilor. Pentru piața transporturilor rutiere de marfa, aceste pierderi de venituri reprezinta aprox. 15% din valoarea actuala de 15,2 miliarde Euro. Implicit, statul pierde 15% mai multe taxe pe care le-ar plati transportatorii.
Sondajul online realizat recent de UNTRR indica faptul ca situația industriei transporturilor rutiere din România este agravata de aplicarea obligației întoarcerii acasa a camioanelor la 8 saptamâni, masura a Pachetului Mobilitate 1 care a intrat în vigoare anul trecut:
- peste 44% din firmele de transport rutier au indicat ca nu pot sa-și întoarca camioanele acasa și 30% care își întorc camioanele acasa o fac fara marfa, iar
costurile de operare au crescut cu 15-20%
- 58% din firme au semnalat ca inregistreaza timpi de așteptare la trecerea frontierei de peste 24 h și 41% de peste 10 h
2. Pierderi indirecte - mai puține investiții straine, exporturi mai mici.
Neaderarea la Schengen afecteaza costurile logistice și eficiența fluxurilor de materiale, descurajând investitorii străini care urmăresc eficiența investițiilor.
România pierde astfel Investiții Straine Directe (ISD) care ar putea contribui la reducerea deficitului comercial extern. Calculele specifice eficienței transportului
rutier indica faptul ca un camion de marfa din România parcurge aprox. 11.000 km / luna, în timp ce unul din Ungaria sau Polonia parcurge aprox. 13.000 km /luna (+18% fața de România).
3. Impact mediu - Poluare inutila: Camioanele staționare la frontiere polueaza inutil, fara a avea o activitate productiva/economica. În principalele puncte de
frontiera trec pâna la 1000 camioane pe zi/sens Nadlac, Borș, Giurgiu, Calafat - estimam câteva zeci de mii de tone de emisii datorate exclusiv staționarii în coloane.
4. Impact social - 25% - 30% timp de munca pierdut pentru conducatorii auto români și întârzieri în livrarea marfurilor catre clienți:
Profesia de șofer profesionist nu mai este atractiva în România, adâncind criza de șoferi profesioniști cu care se confrunta transportatorii rutieri. Timpii mari de
așteptare în coada la trecerea frontierei (cel puțin o zi lucratoare la o cursa externa, dar s-a ajuns și la un maxim istoric de 5 zile de așteptare) sunt un factor important de stres pentru șoferi, nu se pot odihni, iar depașirea timpilor de conducere strict reglementați în UE poate duce la sancționarea șoferilor profesioniști români de catre autoritațile europene de control.
Dificultați în utilizarea șoferilor non-rezidenți pe relații în cadrul UE datorita neapartenenței la Schengen. Transportatorii români nu pot utiliza conducatorii auto
nerezidenți în curse internaționale, similar firmelor din țari Schengen. În acest moment conducatorii auto angajați din țari terțe nu pot lucra în UE mai mult de 90
de zile într-un interval de 180 zile.
MĂSURI DE SUSTINERE NECESARE PENTRU INDUSTRIA TRANSPORTURILOR RUTIERE URMARE PIERDERILOR MAJORE GENERATE DE NEADERAREA ROMANIEI LA SCHENGEN
UNTRR - Uniunea Naționala a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat Guvernului României masuri pentru susținerea competitivitații transportatorilor
rutieri în UE:
- eliminarea controalelor în frontiera cu Bulgaria și intensificarea eforturilor comune pentru atingerea obiectivului de aderare a României la spațiul Schengen
împreuna cu Bulgaria în 2023
- neintroducerea unor noi restricții de circulație
- prioritate la frontiera pentru camioanele cu documente vamale procesate care utilizeaza sistemul TIR și care au trimise predeclarații electronice TIR-EPD
- facilitarea reala a importului de șoferi extracomunitari, pentru reducerea crizei de șoferi profesioniști, agravate și prin impactul social al neaderarii României la
Schengen
- masuri fiscale de susținere pentru industria transporturilor rutiere, puternic afectata de regulile europene privind detașarea șoferilor care opereaza transporturi
rutiere internaționale în UE și de neintrarea României în Schengen:
creșterea plafonului neimpozabil pentru indemnizația de detașare/delegare/clauza de mobilitate de la trei salarii de încadrare la patru salarii de încadrare în cazul șoferilor profesioniști români care opereaza transporturi rutiere internaționale în UE.
actualizarea cu inflația a nivelului legal stabilit pentru indemnizația zilnica (diurna) în EURO, care nu a mai fost actualizat din 2002 - Raportând la inflația
medie anuala și cursul mediu de schimb, nivelul legal al indemnizației zilnice a șoferilor (diurna) ar trebui sa creasca de la 35 Euro/zi în 2002 la valoarea de 76 Euro/zi în 2023.
introducerea conceptului de indemnizație de hrana neimpozabila pentru conducatorii auto detașați care sa fie neimpozabila la nivelul sumelor impuse de țarile unde aceasta este obligatorie și sa fie opționala și neimpozabila într-o anumita limita pentru țarile unde indemnizația de hrana nu este obligatorie.
