- 1 cutremur cu magnitudinea peste 8 (Chile M=8.3);
- 18 cutremure cu magnitudinea între 7 si 7.9;
- 124 cutremure cu magnitudinea între 6 si 6.9;
- 1413 cutremure cu magnitudinea între 5 si 5.9;
- 13239 cutremure cu magnitudinea între 4 si 4.9.
Cel mai mare cutremur: Chile (M = 8.3)
Cele mai multe pierderi de vieți omenești: Nepal (M = 7.8)
Pentru 2016 (ianuarie - aprilie):
- niciun cutremur cu magnitudinea peste 8;
- 5 cutremure cu magnitudinea între 7 si 7.9;
- 39 cutremure cu magnitudinea între 6 si 6.9;
- 153 cutremure cu magnitudinea între 5 si 5.9;
- 780 cutremure cu magnitudinea între 4 si 4.9;
Cel mai mare cutremur: Indonezia (M = 7.8), Ecuador (M = 7.8)
Cele mai multe pierderi de vieți omenești: Ecuador (M = 7.8)
2. Erupții vulcanice 2016:
4. Explozii solare - afectează sănătatea oamenilor, iar după părerea unor specialiști duc la intensificarea cutremurelor de pământ;
Anul acesta au avut loc mai multe explozii solare printre care: 9 ianuarie; 1, 2 martie; 12 martie; 17, 23 -25 martie - a fost afectată planeta noastră; 13 martie; 10 aprilie - efectele exploziei solare au fost simțite pe Pământ în perioada 12-14 aprilie), 18 aprilie.
Exploziile solare duc la formarea aurorelor boreale.
Frumosul fenomen natural al aurorelor boreale este de fapt rezultatul coliziunilor dintre moleculele gazoase din atmosfera Terrei cu particulele încărcate electromagnetic provenite din Soare. Variația de culoare a aurorelor boreale se datorează tipului de molecule gazoase implicate în această reacție. Culoarea observată cel mai adesea are o tonalitate tipică de galben-verzui, fiind produsă de moleculele de oxigen situate la înălțimea de circa 96 kilometri. Aurorele de culoare complet roșie sunt rare și sunt produse de particulele de oxigen situate la înălțimi de peste 320 kilometri. Moleculele de azot produc aurore boreale de culoare albastră sau albastră-purpurie.
Aurore Boreale 2016 : 12 ianuarie – Norvegia Tromso; 14 ianuarie - Norvegia, Reisadalen, Com. Nordreisa; 19 ianuarie - Norvegia, Langnes, Tana; 5 februarie - Norvegia, Tromso; 7 februarie - Laponia, Norvegia; 15 februarie - Germania, Koln; 16 februarie - Finlanda, Alanampa, Lappi; 17 februarie – Finlanda; 19 februarie - Norvegia, Sorkjosen, Com. Nordreisa; 21 februarie - Spania, Malaga; 16, 25 februarie - Polonia, Opole; 29 februarie, Germania, Munchen; 6 martie - Irlanda (Drogheda); 6, 7 martie - Anglia - Banchorz, Durham, Scottish Borders, South Gare, Redcar, 7 martie – Irlanda; 8 martie – Irlanda; 16, 24 martie – Finlanda; 12 aprilie - Islanda, lângă Hafnarfjourdur; 13 aprilie Finlanda etc.
5. Diminuarea stratului de ozon
Stratul de ozon acționează ca un scut natural de protecție al Pământului contra radiațiilor (Razele ultraviolete numite și raze UV sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc. Radiația cosmică, numită și „radiație cosmică de fond”, este radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic - radiație cosmică primară sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă - radiație cosmică secundară”), iar diminuarea lui permite radiațiilor să pătrundă mai mult în atmosfera Pământului, ducând la: arsuri solare, înmulțirea cazurilor de cancer de piele, probleme de vedere și nu în ultimul rând sunt afectate plantele și animalele.
Planctonul marin are și el de suferit deoarece radiațiile sunt absorbite de apă, fiind un adevărat pericol pentru ecosistemele marine. Planctonul dispare în timpul măririi intensității UV. Lipsa planctonului din mări și oceane duce la dispariția vieții din aceste ecosisteme.
Stratul de ozon este afectat de acizii proveniți din industrie;
6. Poluare - poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural.Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurați (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor;
7. Ploi acide - emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploi acide și pot genera pulberi în suspensie. Efecte: asupra pădurilor și solurilor ducând la încetinirea creșterii plantelor, dar mai ales a copacilor, afectează lacurile și ecosistemele acvatice. Asupra oamenilor ploile acide cauzează probleme respiratorii. Un alt efect indirect al ei este absorbirea metalelor toxice dizolvate în apă de către fructe, legume și țesuturile animalelor. Deși aceste metale toxice nu afectează direct animalele, ele au efecte nefaste asupra oamenilor, atunci când sunt consumate;
8. Schimbări climatice - fiecare vară dintre ultimele a fost recunoscută de către specialiști ca fiind cea mai toridă de când se fac înregistrări meteorolgice, iar această tendință va continua și fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească și fenomene extreme. Au loc treceri bruște de temperatură de la cald la rece și de la rece la cald, care se vor intensifica;
Temperaturile înregistrate la suprafața solului și a apei, în lunile ianuarie, februarie și martie 2016, au doborăt orice record cunoscut, informează Agenția Americană pentru Oceane și Atmosferă (NOAA).
9. Furtuni de zăpadă: Estul Americii – 24 ianuarie; SUA, Washington – 24 ianuarie; Coreea de Sud – 24 ianuarie; V Americii – 7 februarie; SUA Centrală - 10 februarie etc.
Luna aceasta a nins în România, în județul Harghita, dar și în Moscova, capitala Rusiei.
10.Ploi, inundatii: Bangladesh – ianuarie; Serbia – martie; Afganistan, Kazakhstan, Tajikistan – 13 februarie; SUA. Hawai – 21 februarie; Bolivia, Argentina, Santa FE – 1 martie; SUA, Ihado – 21 februarie; Canada, Ontario – 31 martie; Zemen, Arabia Saudită – 13 aprilie; SUA – 14 -14 aprilie, SUA, Texas – aprilie; Rusia – aprlie; Insula Samoa – 20 aprilie;
13. Cicloane purtînd următoarele denumiri: Emeraude - Sudul Oceanului Indian, 17 – 19 martie; Winstons, Insulele Fiji, 20 februarie; Zena – în apropierea Insulelor Fiji, 6 aprilie; Fantala – Sudul Oceanului Indian (Mauritius), 11-20 aprilie; Twetz – Sudul Oceanului Pacific, 20 aprilie; Amos – Sudul Oceanului Pacific, 20 aprilie.
14. Tornade - au avut loc în următoarele țări : Turcia – Antalya, 17 ianuarie; SUA, Georgia – 4 februarie; Sudul Statelor Unite – 24 februarie; Franța – Bardezieux-Saint-Hilaire.
15. Fenomen deosebit surprins în China, pe data de 22 aprilie 2016, un vârtej de praf, înalt de 40 m, și cu un diametru de peste doi metrii, a apărut în curtea unei școli.
Fuiorul a atras ca un magnet mobilier din plastic, iar la un moment dat a ridicat în aer un băiețel. Trei astfel de fenomene au avut loc în decurs de câteva minute.
Vârtejul de praf se formează atunci când aerul cald de la suprafață se ridică rapid și trece printr-o porțiune de aer mai rece.
17. Furtuni de nisip: China - aprilie; Sahara – 26 ianuarie; Irak – 20 februarie; Sahara – 21 februarie; Sahara – 1 martie.
18. Boli : Virusul Zika, gripa porcină, gripa aviară, E. coli, Rotavirus, diferite tipuri de cancer etc;
Măsuri pentru protecția mediului ambiant
(conform www.roportal.ro)
1. Reducerea consumului de energie.
Consumul insațiabil de energie joacă un rol major în distrugerea mediului. Un pas important pentru salvarea sa ar fi reducerea semnificativă a consumului energetic. La nivel personal acest lucru s-ar putea traduce, în principal, prin evitarea risipei de curent electric și de combustibil.
2. Folosirea energiei alternative, curate, sustenabile.
Acest lucru ar însemna mai multe panouri solare, centrale eoliene, evitarea combustibililor fosili. Dacă nu se poate renunța la un consum energetic ridicat, atunci energia să fie „verde".
3. Conservarea apei.
Fără H2O nu există viață, de aceea apa trebuie considerată o resursă limitată. O bună metodă de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate WaterSense, pentru limitarea cantităților de apă la toaletă și dușuri. Astfel de soluții pot reduce consumul apei cu până la 30%.
4. Folosirea de echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly.
Frigiderele, care consumă constant energie electrică, sunt un exemplu excelent de candidat la „îmbunătățire". Aparatele vechi, cu un consum gândit pentru alte norme energetice, trebuie înlocuite cu cele din noua generție, mult mai economicoase. În afară de protejarea mediului printr-un consum mai redus, acestea ar putea ajuta și la economii bănești.
Cei trei „R", adica Reducere, Refolosire și Reciclare
Milioane și milioane de tone de gunoi produse în țările industrializate sunt reciclate anual, recuperîndu-se materii prime și degajînd orașele de gunoaiele care ar deborda altfel pe străzi (Neapole face excepție). Deșeurile ajung să fie refolosite după tratarea lor și repunerea în circuitul economic sub „altă formă".
6. Conduceți mai puțin și mai deștept
Automobilele nu numai că vă usucă la buzunar cu orice plin făcut, dar sunt principali factori de emisie pentru bioxidul de carbon din atmosferă și a numeroși agenți poluanți. Sunt, așadar, de vină pentru atacarea directă a mediului. Pentru reducerea deplasărilor cu masina personală, folosiți transportul în comun ori de câte ori este posibil și dacă vă permiteți, cumpărați-vă un automobil hibrid.
7. Plantați copaci și împotriviți-vă defrișărilor
Una dintre metodele cele mai bune pentru reducerea bioxidului de carbon din atmosferă este plantarea de copaci. Ei contribuie la reciclarea aerului, eliminînd oxigen și consumînd bioxidul de carbon. Pierderea pădurilor și în special a celor tropicale, reduce dramatic șansele noastre de a respira un aer mai curat.
HAIDEȚI SĂ AVEM GRIJĂ DE PLANETA NOASTRĂ!
Surse de inspirație: NASA, The Sun Today: Solar Facts and Space Weather, NOAA, Aurora Service Europe, Pacific Disaster Center, Earthquake Monitor, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Roportal, Descoperă, Wikipedia, EcoMagazin, Știrile PRO TV.
