Pagina principală · LIVE CAMERA CENTRU RESITA · Articole · Facebook Blog · Categorii de ştiri · Contactați-ne · Email -Admini · ARHIVA VIDEO Joi, Ianuarie 23, 2020
Navigare
name
name
IP address signature
TRAFIC
optimizare web
IN CURAND RADIO
Opinia APADOR-CH cu privire la legea "recursului compensatoriu"
6 zile pentru 30 de zile executate în condiții de detenție necorespunzătoare. Deci, pentru 30 de zile executate efectiv, se consideră 36 de zile executate efectiv (pentru o lună executată efectiv, se consideră că s-a executat o lună și 6 zile, deci aproape o lună și o săptămână; pentru 4 luni executate efectiv se consideră că s-au executat 5 luni etc.).

Legea "recursului compensatoriu" a fost menționată, în planul de acțiune întocmit de Guvernul României pentru executarea hotărârii CEDO din cauza pilot REZMIVEȘ și alții c. ROMÂNIA, printre măsurile de natură legislativă, care vor conduce la rezolvarea problemelor din penitenciare (par. 34 din plan). Planul de acțiune a fost comunicat de către guvern Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO).

Potrivit comunicatului de presă al ANP nr. 21652/14.01.2019, în perioada dintre intrarea în vigoare a legii "recursului compensatoriu" (21 iulie 2017) și data comunicatului (14 ianuarie 2019), deci în 1 an și jumătate, de prevederile acestei legi au beneficiat 14.402 deținuți, care au fost puși în libertate.

Dintre aceștia:

- 2.551 au fost eliberați "la termen" pe motiv că, prin aplicarea "reducerilor" din lege, s-a constatat că pedeapsa este considerată executată integral, iar

- 11.851 au fost liberați condiționat întrucât, prin aplicarea "reducerilor" din lege, s-a constatat că îndeplinesc condițiile privind executarea unei anumite cote (fracții) din pedeapsă, care să le permită să solicite eliberarea condiționată (pe care au și obținut-o).

Desigur, legea recursului compensatoriu și-a produs efectele pe întreg parcursul anului 2019.

Efectul principal al recursului compensatoriu este că el permite celui condamnat să solicite mult mai repede eliberarea condiționată din detenție. Chiar dacă liberarea condiționată nu este un drept al condamnatului, ci doar o vocație (adică liberarea condiționată se poate acorda de către judecător, dar nu este obligatoriu să fie acordată), în condițiile în care penitenciarele sunt supraaglomerate s-a ajuns ca, în practică, liberarea condiționată să se acorde cu o mai mare ușurință decât în perioada când nu se punea problema supraaglomerării. Pe ideea că, dacă tot nu se construiesc penitenciare noi, măcar să mai decongestionăm din cele existente.

O altă problemă ridicată de "legea recursului compensatoriu" este că ea se aplică nediferențiat (pentru toți condamnații). Din acest motiv, ea a permis și încă permite eliberarea timpurie și a condamnaților pentru fapte grave sau foarte grave, întrucât reducerea de pedeapsă se aplică și acestora. Dar, o astfel de lege nu se putea aplica decât tuturor celor care se aflau în aceeași situație (aveau aceleași condiții necorespunzătoare de detenție), pentru a nu avea un caracter discriminatoriu.

Opinia publică a reacționat vehement (și justificat), de mai multe ori, în cazul în care beneficiarii legii "recursului compensatoriu" au comis noi infracțiuni grave (crime, violuri, tâlharii etc.), după eliberare.

Poate că o politică penală diferită de cea de până acum ar fi găsit soluții alternative la "legea recursului compensatoriu", soluții care să nu permită eliberarea accelerată a recidiviștilor (=cei care au mai fost condamnați anterior condamnării pe care o execută) și a celor care au comis infracțiuni grave și foarte grave. În acest sens, ar fi putut fi luate măsuri, chiar de natură legislativă, prin care să se realizeze o eliberare mai rapidă a celor nerecidiviști (care se aflau la prima condamnare) și care erau condamnați pentru infracțiuni de o gravitate mai redusă. S-ar fi creat astfel locuri libere în penitenciare și, în cele care întrunesc condițiile corespunzătoare, ar fi putut fi relocați, pentru a-și efectua pedeapsa, fără a fi eliberați accelerat, recidiviștii și autorii infracțiunilor grave și foarte grave.

Spre exemplu, o modificare legislativă ar fi putut consta în prevederea în Codul penal a posibilității instanței de judecată care pronunță condamnarea ca, în cazul unor infractori periculoși/recidiviști sau al unor infracțiuni grave (indicate expres într-un articol din Codul penal) să dispună una dintre următoarele măsuri:

a) condamnarea fără posibilitatea liberării condiționate

b) condamnarea împreuna cu amânarea pe o anumită durată a posibilității de liberare condiționată (de exemplu, o amânare între 1 și 5 ani începând cu data când se va considera executată fracția de pedeapsă care ar da posibilitatea de a solicita liberarea condiționată)

c) condamnarea împreuna cu stabilirea unei perioade de timp după care se poate solicita liberarea condiționată (de exemplu, condamnarea la 5 ani și stabilirea prin hotărârea de condamnare a posibilității de a cere liberarea condiționată doar după 4 ani de executare efectivă).

Dacă ar fi existat o astfel de reglementare în Codul penal, s-ar fi ajuns la liberarea condiționată mai rapidă doar a celor nerecidiviști și care comiseseră infracțiuni de gravitate mai redusă, iar prin eliberarea lor s-ar fi creat spații corespunzătoare de detenție în penitenciare, în care ar fi putut fi relocați recidiviștii și autorii infracțiunilor grave și foarte grave, pentru a-și efectua pedeapsa.

Asociația precizează că, din datele statistice comunicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) rezultă că, pentru anul 2019, există o constantă a gradului de ocupare a penitenciarelor. Constanta constă în depășirea cu circa 11% a numărului total de locuri de detenție, care îndeplinesc condiția spațiului de peste 4 m2/persoană (=indicele de ocupare de 111%).

Practic, aceasta însemnă, pentru întreg anul 2019, existența unui surplus de circa 2.000 de deținuti față de numărul locurilor de detenție corespunzatoare din penitenciare. Potrivit celor mai recente date ale ANP, în noiembrie 2019, existau 17.141 locuri corespunzatoare în penitenciar și 18.980 detinuti (un deficit de locuri de 1.832). Acest indice de ocupare de 111% ar putea fi redus la 100% ori prin reducerea numărului de deținuți cu circa 2.000 (19.083 - 17.173 = 1.910), ori prin crearea/modernizarea a circa 2.000 locuri detenție (păstrând același număr de deținuți).

Desigur, construcția accelerată de noi locuri de detenție și modernizarea accelerată a celor existente ar fi fost măsura ideală, care ar fi scos din discuție eliberarea accelerată și nediferențiată a condamnaților, dar, într-un climat social destul de tensionat și conflictual, soluțiile cele mai logice și rezonabile au fost/rămân și cele mai greu de realizat.

În concluzie, așa cum a mai făcut-o și anterior, APADOR-CH solicită abrogarea legii recursului compensatoriu, împreună cu adoptarea unei politici penale diferite, care să nu mai încurajeze infracționalitatea, precum și cu intensificarea eforturilor de construire accelerată de noi locuri corespunzătoare de detenție și de modernizare accelerată a celor existente. Acest complex de măsuri reprezintă soluția rezonabilă pentru problema condițiilor necorespunzătoare de detenție (de la igrasie, până la supraaglomerare), problemă care trebuie rezolvată fără a mai pune în pericol, ca până acum, siguranța, sănătatea și viața cetățenilor obișnuiți.

În acest context, APADOR-CH atrage atenția asupra necesității stringente de a construi în ritm accelerat noi locuri corespunzătoare de detenție și de a le moderniza pe cele existente. Nu de alta, dar, dacă se va ajunge și la plata de despăgubiri pentru fiecare zi de detenție în condiții necorespunzătoare (se vehiculează în unele discuții din spațiul public sume între 5 sau 8 euro pe zi pentru fiecare deținut), s-ar putea ca săvârșirea de infracțiuni să devină o ocupație destul de profitabilă, dacă, de exemplu, după 4 ani de detenție pentru viol, condamnatul ar primi la eliberare și o „primă" de închisoare de circa 12.000 de euro (8 euro/zi x 4 ani x 365 zile). Desigur, ținând cont de mărimea pedepsei, un condamnat pentru terorism ar câștiga mult mai mult decât 12.000 euro, la eliberare.

APADOR-CH consideră că este necesar ca decidenții, politici sau nu, să se întoarcă, rapid, la o stare care pare destul de neplăcută pentru ei: la luciditate. Și, de ce nu, la puțin curaj.
Evaluări
Evaluarea este disponibilă doar membrilor.

Te rog conectează-te sau înregistrează-te pentru a vota.

Nu au fost postate evaluări.
Conectare
Utilizator

Parolă



Încă nu eşti membru?
Înregistrează-te

Ţi-ai uitat parola?
Solicită una nouă
RECLAMA PUBLICITATE
Site-ul Iulik official.
VIZTATORI UNICI
<Flag Counter
CEAS

Bucharest

HOROSCOP

3,570,984 vizite unice
Cyclic by Fusion-Themes
Provided by Php-fusion V7 Themes | Freethemes4all.com

Powered by PHP-Fusion copyright © 2002 - 2020 by Nick Jones.
Released as free software without warranties under GNU Affero GPL v3.